“Mami, pipi!” – “Intră în mare, dragul meu!” .. din păcate acesta este un dialog des întâlnit, căci mulți părinți merg pe ideea că un pipi e inofensiv. Și cel mai probabil unul singur, în marea cea mare, așa și e. Dar nu e unul. Și așa ajungem să ne scăldăm cu toții în mareaRead more about Doar un pipi mic în marea cea mare[…]
“Cere-ți iertare!”, “Spune-i că îți pare rău!”, “Nu îți mai dau înghețată dacă nu îți ceri scuze!” Cu toții am vrea ca cei mici să arate că le pare rău, să fie empatici, atenți, să își ceară scuze din suflet. Dar noi o facem? Și dacă da, ne cerem oare scuze și față de eiRead more about “Îmi pare rău” – de la obligație la sinceritate[…]
“Voi mereu luați fiecare câte un copil în grijă când ieșiți, am văzut eu! Ce norocoasă ești!” Sunt surprinsă. Știu că cea care mi-a spus asta are și ea doi copii și mai știu și că nu l-am văzut niciodată pe soțul ei în parc, cu cei mici, nici măcar cu unul dintre ei. ȘtiuRead more about Ce rol poate să aibă tatăl în dezvoltarea copilului?[…]
Mă aud în fie are zi spunând lucruri ca: “Te rog pune-ți șosetele!” “Nu te mai șterge pe tricou de mâncare, ai șervețel!” “Pantofii au rămas la intrare, pune-i la loc, te rog!” .. oricât de blând aș vrea să mă exprim atunci când transmit mesajul și indiferent câtă dreptate am cu ceea ce spun,Read more about Cum să îți faci copilul să se simtă iubit și apreciat: 20 de mesaje pozitive pe care să i le transmiți[…]
Aveam vreo zece ani când m-am pierdut. M-am întors în restaurant ca să îmi iau gentuța pe care o uitasem pe scaun și, în loc să ies pe unde am intrat (și unde mă așteptau părinții), am optat pentru altă ieșire. Mi-am dat seama că am greșit, dar nu am știut cum să mă întorc.Read more about S-a pierdut copilul. Ce fac?[…]
Trei ani și două luni și, după o lungă perioadă când ne-am străduit să îi dezvoltăm inteligența emoțională, pot spune că atunci am văzut pentru prima oară că avem un copil matur pentru vârsta sa, un copil care este empatic, se străduiește să ajute, să îi înțeleagă pe ceilalti. Îmi este ciudat să încep prinRead more about Empatia[…]
Era 10 noaptea. Avea vreo doi ani și ceva, bona îi spusese că e prea mare ca să mai poarte scutec, iar el ne spunea că nu îl mai vrea, să nu i-l punem. Era evident că nu avea cum să renunțe mai întâi la scutecul de noapte, ordinea era alta, iar noi știam asta.Read more about Renunțarea la scutec[…]
Vă este greu să ieșiți pe ușă dimineața? Copilului îi ia un veac să se îmbrace și se lasă moale pe podea atunci când e vorba să plecați? Sau refuză pur și simplu să iasă din casă? Ați încercat deja.. .. să îi oferiți opțiuni: “mergem în parcul x sau y?” .. să îi propunețiRead more about #42 Jocul săptămânii – cum conving copilul să iasă afară – prin joc[…]
“Nu vreau să plec de la bunici! Vreau să rămân aici!” Țipă vehement, e vizibil supărat. Dacă îi spun că mâine e luni și trebuie să meargă la grădiniță știu că nu schimb cu nimic situația. Pot să impun limita cu autoritate, dar nu vreau să ajung la o luptă de putere. Soarele serii îiRead more about Cum punem limite într-un stil jucăuș[…]
Se apropie schimbarea orei și, odată cu ea, o nouă provocare în lumea părinților. Chiar dacă copilul tău se culcă la ora 8:30 (așa cum sunt recunoscătoare că fac ai mei momentan), nu cred că îți dorești să ajungă să se culce la ora 9:30, 10 sau chiar 11 seara, sau să se trezească cuRead more about Schimbarea orei – cum facem tranziția într-un mod blând pentru copii[…]
